Incalzirea prin pardoseala

Autor: Mariusz Jurkiewicz

Incalzirea prin pardoseala este in prezent tot mai solicitata pentru incalzirea spatiilor in segmentul rezidential, industrial, al spatiilor comerciale precum și al birourilor.

Principalele avantaje ale sistemelor de incalzire prin pardoseala:
-Asigura o distribuire uniforma a temperaturii in spatiul incalzit și in acelasi timp confort termic utilizatorului
-Reduce costurile de exploatare ca urmare a parametrilor scazuti ai factorilor de incalzire din instalatie (temperatura agentului termic este de maxim +45 °C)
-Permite aranjarea camerei in maniera dorita datorita lipsei corpurilor de incalzire aparente
-Este ideala pentru alergici din cauza lipsei convectiei (radiatoarele circula aerul impreuna cu praful din incapere)
-Permite combinarea sistemului de incalzire impreuna cu radiatoare
-Asigura confortul termic la inaltimea la care este nevoie prin distributia caldurii de jos in sus și nu invers ca la radiatoare

Pe piata exista doua tipuri de incalzire prin pardoseala. Primul dintre ele este incalzirea electrica iar al doilea este incalzirea cu agent termic prin conducte. Aceste sisteme sunt in cele mai multe cazuri suficiente pentru a incalzi spatiile fara a mai fi nevoie de radiatoare. Ne vom concentra pe incalzirea cu
agent termic, pentru ca este nevoie de mai multe cunoștinte pentru a o instala in mod corespunzator.

TEHNOLOGIA INSTALARII SISTEMELOR DE INCALZIRE PRIN PARDOSEALA CU AGENT TERMIC

Un asemenea sistem ar trebui instalat in conformitate cu un proiect deja pregatit. Proiectantul trebuie sa efectueze calculele corespunzatoare. Pe baza lor se aleg:
-grosimea izolatiei termice
-grosimea suprafetei radiante
-diametrul și spatierea conductelor
-modul de aranjare
-zona de dilatatie
-modul de ajustare

In caz contrar (daca nu exista un proiect), sunt mari sanse sa cream un sistem in care podeaua nu poate asigura necesarul termic din incaperi.

Mai trebuie tinut cont de parametrii de functionare a pardoselii, temperatura la suprafata trebuind sa se incadreze in standardele aferente utilitatii spatiului incalzit pentru a nu dauna sanatatii.

ELEMENTELE SISTEMULUI DE INCALZIRE PRIN PARDOSEALA:

Caseta distribuitor – Aceasta poate fi montata pe sau in perete, sau placata cu faianta. Distribuitorul transmite apa calda la fiecare bucla și colecteaza din ele apa care se intoarce, racita. Recomandarea este de a se folosi distribuitoare cu debitmetre pentru a putea regla debitul pe fiecare circuit in functie de lungime.

Dilatatie perimetrala – se aplica pe peretii camerei perimetral astfel incat sa preia dilatarile suprafetei incalzite in contact cu peretii.

Izolatie termica – de exemplu din polistiren expandat sau lana minerala intarita cu o duritate si grosime adecvata (de la 1 la 10 cm, depinzand daca plafonul este deasupra unei camere incalzite, neincalzite sau pe sol).

Polietilena – reprezinta o membrana hidroizolanta (se pot utiliza și placi termoizolante cu un strat pre-lipit din folie cu raster imprimat, care ajuta la distantarea corecta a conductelor in timpul instalarii). Conductele prin care va circula apa incalzita, din material plastic (cel mai frecvent ultilizate sunt conductele multistrat, cu insertie de aluminiu, de exemplu PE-RT/AI/PE-HD, conductele din PEX, PE-RT sau PB cu bariera antidifuzie de diametre 14, 16, 18, 20 mm, sau din cupru invelit in polietilena).

Clipsuri / agrafe – pentru fixarea conductelor pe placa izolanta sau optional placi profilate si reliefate, placi cu nuturi, panouri sau șine care permit o fixare mai usoara a conductelor in spatiile dorite.

Stratul suportului de incalzire – acesta reprezinta o simpla sapa de ciment sau anhidritica cu o grosime de 4.5 cm sau mai groasa daca este necesar. Grosimea minima deasupra elementului de incalzire este de 25 mm.

Stratul de finisare – de exemplu pardoseala din placi ceramice sau piatra naturala, parchet pentru incalzirea in pardoseala. Nu este recomandata incalzirea in pardoseala daca finisajul este mocheta sau parchet din lemn masiv.

Izolatia perimetrala (periferica) este amplasata de-a lungul tuturor peretilor si in jurul stalpilor și usilor dintre incaperi. Aceasta permite placii de incalzire sa lucreze (expansiunea și contractia materialului in functie de temperatura). Sunt de asemenea disponibile izolatii perimetrale cu folie și banda adeziva pentru a preveni deplasarea in timpul etapelor ulterioare de montare. Folia trebuie asezata pe stratul de izolatie termica astfel incat sapa sa nu intre pe dedesubt.

Izolatia termica ar trebui sa fie aplicata pe o suprafata nivelata, uscata și curata. Este indicat sa fie
destul de tare si sa aiba o grosime adecvata. Rolul ei este sa directioneze fluxul de caldura in camera deasupra plafonului. Daca izolatia este prea subtire, o parte din caldura poate sa se piarda prin plafon.

Cand se aplica placile de izolatie cu folie lipita pe suprafata, ar trebui sa acordam atentie la asigurarea locului de contact al placilor invecinate prin acoperirea lor cu o banda de folie speciala, pusa in acest scop pe marginile placii. Daca placile sunt acoperite cu folie amplasata lejer, trebuie sa ne amintim sa
lipim contactele cu banda adeziva speciala. Acest lucru previne patrunderea sapei in timpul turnarii acesteia.

Bucla de conducte – se monteaza in functie de forma incaperii, dintr-o bucata, iar lungimea maxima a circuitului este data de diametrul tevii montate. Ca modalitate de montaj, cea mai eficienta este montarea sub forma unei spirale (melc), aceasta asigurand o distributie mai uniforma a incalzirii. Se mai pot executa sub forma de meandra simpla sau meandra dubla. in zona peretilor exteriori se recomanda indesirea pasului de montaj pe o distanta de 50-60 cm de la perete.

MAI TREBUIE TINUT CONT DE PARAMETRII DE FUNCTIONARE A PARDOSELII, TEMPERATURA LA SUPRAFATA TREBUIND SA SE INCADREZE IN STANDARDELE AFERENTE UTILITATII SPATIULUI INCALZIT PENTRU A NU DAUNA SANATATII.

DISPUNEREA CONDUCTELOR
Conductele se aseaza pornind de la distribuitor, pastrand intervale definite de la 10 la 30 cm, ceea ce reiese din proiect. Pot aparea de asemenea locuri, de exemplu langa peretii exteriori, unde spatierea ar trebui compactata la interval de 7,5 sau 5 cm. Aceasta este asa-numita “zona perimetrala”. Se evita
locurile in care, pe viitor, se va aseza mobilierul de bucatarie, cada de baie, cadita de dus, etc. (ar trebui sa fie incluse in proiect).

Conductele sunt montate pe elemente speciale de fixare tip placi profilate cu nuturi, șine de montaj. Aplicam pe folie sau pe placile de sistem.

Este important sa nu se deterioreze conductele in timpul instalarii (sa nu se deformeze sau sa se rupa) și
sa fie conduse mentinand in același timp distanta corespunzatoare cu realizarea atenta a arcelor (fara
indoituri). in cazul in care camera are o suprafata mai mare de 40 m2, are o forma stabilita (cum ar fi litera “L”), una din dimensiunile podelei este mai mare de 8 m, sau lungimea unei laturi este de 2 ori mai mare decat cealalta latura, trebuie prevazute rosturi de dilatare. in astfel de situatii, in camera se aranjeaza o bucla a “pardoselii” pe fiecare suprafata impartita, iar intre ele, cu ajutorul unor profile speciale, se fac rosturi de dilatatie (mai ales atunci cand in structura cladirii in locul respectiv exista deja dilatatie). Dilatatia ar trebui sa fie pastrata de la nivelul izolatiei prin toate straturile, pana la stratul de finisare inclusiv.

-La trecerea conductelor prin rosturile de dilatatie, trebuie sa folositi tuburi de protectie gofrate tip peszel de sectiune 20-25 mm (dupa aproximativ 20 cm pe fiecare parte a rostului). Este recomandat ca terminatiile tip peszel sa se sigileze cu banda, ca atunci cand se toarna sapa, sa nu intre inauntru.
-Dupa terminarea montarii, ar trebui sa completam fantele ramase cu un material plastic durabil, cum ar fi siliconul, poliuretanul sau masa de mortar de dilatatie. Acest lucru este foarte important, deoarece in timpul activitatii ulterioare a placilor de incalzire, sapa nu va crapa din pricina tensiunilor cauzate de schimbarea de temperatura.

Stratul suport de incalzire – intotdeauna in plus fata de caracteristicile stratului plutitor (de izolatie termica) indeplineste functia de element radiant de incalzire. incorporate in stratul unui astfel de suport, instalatiile de apa (tuburi), sau cele electrice lipite la suprafata (cabluri, placi) emit energie in mediul
inconjurator prin conductivitatea termica a fundamentului. Regula este ca stratul suport asezat peste elementul de incalzire tubular sa aiba o grosime minima de 45 mm. Acest strat, in principiu, nu trebuie armat. Daca grosimea este mai mare se poate folosi pentru armare un aditiv cu fibre de polipropilena
sau plasa de otel.

Adeziv pentru incalzirea prin pardoseala – se recomanda un adeziv clasa C2, cel mai indicat C2TE, si anume un adeziv elastic.

Tocmai aceste tipuri de adezivi sunt cele mai rezistente la șocurile termice și la schimbarea sarcinilor termice. Sunt potrivite pentru aproape toate tipurile de placi și garanteaza o fuziune sigura intre placare si stratul de incalzire.

Rosturi – in cazul incalzirii prin pardoseala, se pot utiliza in conditii de siguranta atat chiturile de rosturi epoxidice cat si chiturile pe baza de ciment. Singura cerinta este ca cele pe baza de ciment sa fie in clasa CG2 si cele epoxidice in clasa R2.